Dumnezeu a creat-o pe mama

12 oct.

„Iar după ce Dumnezeu a făcut tehnicieni și programatori și oameni cu autoritate și vânzători, a spus:
Am nevoie de cineva care să se trezească la miezul nopții, care să îmbrățișeze cea mai fragilă creație a umanității, care poate legăna o ființă chiar dacă abia se ține pe ea însăși pe picioare, să o poată hrăni în momentele când ea însăși e înfometată, să schimbe scutecele și hăinuțele în toiul nopții, știind ca tot ea va trebui să le schimbe și la dimineață și săptămâna viitoare și în toți anii care vor urma.
De aceea, Dumnezeu a creat-o pe mamă.

Dumnezeu a spus că are nevoie de cineva cu o inimă puternică.
Suficient de puternică pentru izbucnirile de furie ale copilului și pentru provocările adolescenței, dar suficient de frântă pentru a cădea în genunchi, din nou și din nou.
Cineva care să știe că, orice moment greu e un prilej pentru și mai mult har, care poate da speranță unui copil doar privindu-l în ochi, cineva care are curajul de a renunța deoarece ea însăși este strâns legată de Domnul.
De aceea, Dumnezeu a creat-o pe mamă.

Dumnezeu a spus că are nevoie de cineva care poate modela un suflet și care poate găsi pantofii duminicile dimineața.
Cineva care să facă cina din nimic și din nou și din nou, de 79.678 de ori, care să-și țină copiii departe de șosea, în haine curate și plini de viață, deși ea simte că-și pierde mințile, și să continue să facă toate aceste lucruri deoarece a crește generații de oameni contează, acești oameni de aici, contează…
De aceea, Dumnezeu a creat-o pe mamă.

Trebuia să fie cineva care știe să pieptene părul fetelor și să regleze patinele strâns pe gleznă, care să se prefacă că-și amintește algebră și că este bine chiar și atunci când îi curg pe obraz șiroaie de lacrimi, deoarece probabil or fi de vină doar cepele…
Cineva gata să se joace de-a v-ați ascunselea, să sară de pe o trambulină, să joace un joc de fotbal energic, și să nu se gândească la toate lucrurile care o așteaptă. Cineva care poate sta până târziu pentru un proiect de știință care nu se termină niciodată, cineva gata să se trezească devreme pentru jocul în ploaie, cineva care își poate flutura mâna în aer, luându-și la revedere, până când stopurile de la mașină nu se mai văd pe drum.
De aceea, Dumnezeu a creat-o pe mamă.

Trebuia să fie cineva care să continue să iubească, chiar și atunci când îți vine să renunți, deoarece asta e ceea ce dragostea face. Cineva care știe ce înseamnă răbdarea, cineva gata să sufere.
Dar poți fi întotdeauna plin de bucurie, deoarece întotdeauna e ceva pentru care să fii mulțumitor.
Iar viața nu e o urgență, e un dar, așa că…încetinește ritmul.
Cineva gata să hrănească și să călăuzească, gata să-și jertfească viața și să-și ia crucea, gata să-și dăruiască timpul – deoarece aceste ființe i-au captivat inima. Cineva care știe că noi toți eșuam, dar ceea ce contează e ce facem după…
Cineva care se poate umili pe sine însăși, rostind acel blând ”iartă-mă”, care acoperă o sumedenie de păcate.
Cineva care să-și plece capul seara peste chipul fetei adormite cu păpușa în brațe – și să îi mulțumească Tatălui pentru această viață prețioasă, o oază de prospețime în mijlocul acestei lumi în continuă mișcare.
Astfel, Dumnezeu a creat-o pe mamă.”

Ann Voskamp – O mie de daruri

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: