Pasarea spin – Colleen Mccullough

11 mai

„Drogheda era cea mai veche şi mai mare proprietate din district şi fusese dăruită de ultimul ei stăpân cu o casă potrivită. Construită din blocuri de gresie galbene, aduse de la cinci sute de mile depărtare, casa avea două etaje şi era construită într-un auster stil georgian, cu multe ferestre mari şi o verandă spaţioasă, sprijinită pe stâlpi metalici, care înconjurau casa. Ferestrele erau înfrumuseţate de storuri de lemn, nu numai ornamentale, ci şi foarte folositoare; când era arşiţă erau trase ca să păstreze răcoarea în interior. Deşi acum era toamnă şi viţa de vie era verde, primăvara frumuseţea era dată de glicina, care fusese plantată în ziua când se terminase casa, acum cincizeci de ani; glicina se întindea ca o masă compactă de pene liliachii, zburdând pe tot peretele exterior şi pe acoperişul verandei. Mai mulţi acri de pajişte, tunsă meticulos, înconjurau casa, presărată cu grădiniţe de flori, care chiar şi acum erau pline de trandafiri, dalii şi gălbenele. Un şir de eucalipţi cu trunchiuri albe îşi întindeau frunzele palide şi firave deasupra casei şi o apărau de soarele nemilos; ramurile lor purpurii se împleteau cu corzile viţei de vie. Chiar şi acele monstruozităţi, rezervoarele de apă, erau abundent împodobite cu viţă de vie, trandafiri şi glicină, reuşind să pară mai mult decorative decât funcţionale. Datorită pasiunii răposatului Michael Carson pentru ferma Drogheda, aceasta nu ducea lipsă de rezervoare de apă; erau zvonuri că Drogheda putea să-şi permită să ude pajiştile şi florile, chiar dacă zece ani nu ar fi plouat. Cum ajungeai la padocuri, casa îţi lua ochii, dar apoi realizai că mai erau şi alte căsuţe, mici, galbene, de un etaj, care se împleteau cu casa mare şi erau legate de aceasta prin acoperişuri susţinute. Un drum mare pietruit lua locul drumeagului cu urme de căruţe şi se arcuia spre o parcare în partea laterală a casei, dar continua dincolo de ea spre adevăratul loc de muncă al Droghedei: grajdurile vitelor, şura oilor, hambarele.”

​Cuprinzând trei generaţii şi o gamă variată de emoţii umane, PASĂREA SPIN este povestea familiei Cleary, care părăseşte Noua Zeelandă pentru a locui la o mare fermă de oi din Australia; aici se vor ţese şi împleti bucuriile şi tragediile, împreună cu minciunile şi teroarea unui ţinut răvăşit de valuri de secetă, foc şi inundaţii. Dar, mai presus de orice, aceasta este povestea lui Meggie, care se îndrăgosteşte nebuneşte de un bărbat cu care nu se va putea căsători niciodată şi povestea lui Ralph, un bărbat frumos, ale cărui ambiţii îl poartă dincolo de statutul simplu de preot de parohie spre cercurile cele mai înalte ale Vaticanului – dar a cărui dragoste pentru Meggie Cleary va naşte o pasiune imposibil de dominat. Romanul începe cu anul 1915 şi se termină la mai mult de o jumătate de secol mai târziu, când singura supravieţuitoare a celor trei generaţii, Justine, o strălucită actriţă londoneză, descoperă viaţa şi dragostea în altă emisferă, departe de locurile unde îşi are rădăcinile.

An aparitie: 1977

676 pagini

Aceasta carte este o capodopera a literaturii, bogata, frumoasa, aparte.

Cand o citesti ai nevoie de timp, liniste si cafea.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: