Venin – Colin Falconer

27 iun.

O fermecatoare frantuzoaica si un tanar indian inlantuiti de o mistuitoare, dar ilicita pasiune.

Rezultatul este Michel. Aruncat in strada, va creste in mijlocul periculoasei si ferocei lumi interlope a Saigonului.

Dar va supravietui hranit de ura si o nelimitata dorinta de razbunare fata de cei care considera ca l-au tradat.

Posedat de o formidabila, dar primitiva energie sexuala, un teribil spirit malefic si manat de o violenta fara mila, va lasa o dara de sange ce se va intinde din mahalalele Bombay-ului pana pe bulevardele Parisului.

Iar atunci cand justitia va incerca sa-si dea verdictul, destinul ii va juca o ultima si ironica festa…

Fragment:

„Din ziua aceea, sora Gabrielle capata o a doua umbra. Michel aparea lânga ea în fiecare diminea, ajutând-o sa aleag orezul pentru dejun, şi apoi o urmarea tacut din clasa în clasa pân la siesta de amiaza. Nici atunci nu se întorcea în dormitor, ci dormea lânga uşa chiliei calugritei. Dupa amiaza, stateau împreuna în clasa şi ea îi ajuta la citit, iar serile baiatul o însoea în capela sa-şi rosteasca rugaciunile. În fiecare duminica, o însotea de-asemenea în capela, ajutând-o sa pregateasca vinul şi prescurile pentru liturghie. Toate celelalte calugarite din Sacré-Coeur considerau transformarea un miracol. Doar maica stareta nu era impresionata.

— Ar trebui sa fii mai atenta cu copilul ala, o preveni pe sora Gabrielle. Schimbarea din el s-ar putea sa nu fie atât de profundă pe cât crezi.

— Nu îneleg, Maica Stareta. Btrâna îşi atinse crucifixul din lemn de la gât.

— Nu consideri atentiile lui obositoare?

— Ba da, dar…

— Dovedeşte acelaşi devotament şi fata de alte surori?

— Nu…

— Nu! Cu celelalte se comporta ca şi pâna acum.

— E totuşi un progres. Nu ne putem aştepta la prea multe, atât de repede.

— Progres, sora? Poate… Sau poate nu-i decât un cerc închis.

— Ma tem ca nu va îneleg, Maica Stareta.

— Sora, eu am lucrat multi ani la spitalul Miséricorde de aici, din Saigon. Am vazut mult sânge. Daca te tai superficial, dup unăăă timp, sângele coaguleaza… Ştim cu totii lucrul asta. Însa în spital am vzut câtiva copii care s-au nascut fara aşa ceva. La ei sângerarea nu se opreşte. Nu se pot vindeca.

— Dar anul trecut, când a cazut în curte, Michel…

— Nu ma refer la trup, sora. În cazul lui, sufletul, sufletul e cel care sângereaza. Deocamdata, tu ai stavilit hemoragia. Dar trebuie sa fii atenta sa nu devina prea dependent de tine, deoarece când te va pierde, va sângera şi mai rau. Cine-l va lecui atunci?

— Înteleg, Maica Stareta, înclina capul sora Gabrielle.

— Fii atenta, sora.”

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: